Istoric










Corul Filarmonicii de Stat ,,Transilvania” a fost înfiinţat în anul 1972, în timpul directoratului maestrului Sigismund Toduţă, renumit compozitor clujean şi, în acelaşi timp, şef de şcoală de compoziţie, a cărui iniţiativă şi perseverenţă au avut o mare pondere în reuşita acestui proiect.
Formarea ansamblului a fost încredinţată profesorului Dorin Pop, personalitate proeminentă a artei corale româneşti, a cărui competenţă artistică s-a dovedit prin rezultatele spectaculoase ale acestui început de drum: după abia doi ani de la înfiinţare, Corul Filarmonicii clujene a fost recunoscut ca valoare naţională de prim rang, poziţie pe care o păstrează şi în momentul de faţă.

Dorin Pop a urmat studiile superioare la Cluj, unde s-a înscris în paralel la Facultatea de Filosofie a Universității (avându-i ca profesori, printre alții, pe P.P. Negulescu și Lucian Blaga) și la Academia de Muzică și Artă Dramatică, unde a studiat cu Augustin Bena, Marțian Negrea, Mihail Andreescu-Skeletti și alții. Evenimentele din anul 1940 l-au forțat să aleagă între Universitate (refugiată la Sibiu) și Academia de Muzică (refugiată la Timișoara), și astfel a abandonat studiile de filosofie și a obținut licența în muzică.
A devenit asistent la Conservatorul „Gheorghe Dima”, disciplina armonie, trecând apoi la dirijat și ansamblu coral, pasiunea sa dintotdeauna. A dezvoltat constant aceste discipline în cadrul Conservatorului, atingând curând un nivel cvasi profesionist al prestației ansamblului coral al institutului și o valoroasă școală de dirijat coral. În anul 1955 a inițiat sub, egida Filialei clujene a Uniunii Compozitorilor din România, activitatea unui cor de mici dimensiuni, ce a devenit ulterior Corul de cameră „Cappella Transylvanica”, cu care a cunoscut succese artistice remarcabile în țară și în străinătate și a realizat patru discuri la Casa de discuri Electrecord.
În anul 1972, Sigismund Toduță i-a încredințat conducerea artistică a nou-înființatului Cor al Filarmonicii. Maestrul Dorin Pop și-a pus o amprentă durabilă asupra personalității ansamblului, pornind de la selecția membrilor și până la consolidarea timbrului vocal și a stilului interpretativ. Valorificând școala de cânt și dirijat coral creată de el în cadrul Academiei de Muzică, Dorin Pop a reușit să aducă în foarte scurt timp ansamblul clujean la cote valorice maxime, recunoscute unanim pe plan național, și având consistente ecouri internaționale.

Începând cu anul 1976, conducerea corului a fost încredinţată lui Florentin Mihăescu, care l-a secondat pe maestrul Dorin Pop încă de la constituirea corului. Sub conducerea sa, corul marchează primele succese internaţionale de răsunet şi înregistrează progrese majore în sporirea potenţialului său expresiv şi repertorial. În cei 14 ani în care a condus acest ansamblu, la început împreună cu profesorul său Dorin Pop, iar din anul 1975 singur, Florentin Mihăescu a realizat o acumulare repertorială importantă, vocal-simfonică şi a cappella, încorporând nenumărate titluri ale literaturii vocal-simfonice universale, precum şi prime audiţii de muzică românească contemporană, în marea lor majoritate lucrări de o mare complexitate tehnică şi expresivă. În această perioadă, Corul Filarmonicii clujene a obţinut notorietate în ţară şi străinătate. Numirea în 1979 a dirijorului Florentin Mihăescu la conducerea coralei Jugendfestspieltreffen din cadrul Festivalului de la Bayreuth a însemnat, la acea vreme, un pas important al recunoaşterii sale profesionale internaţionale. De subliniat sunt însă aprecierile de excepţie primite în 1980 la renumitul festival elveţian de la Lucerna, acolo unde evoluau, la acea vreme, dirijori precum Herbert von Karajan, Lorin Maazel, Sir Georg Solti, Daniel Barenboim, alături de unele dintre cele mai renumite orchestre europene.

În anul 1986, ansamblul este preluat de Cornel Groza, discipol al maestrului Dorin Pop. Linia evolutivă trasată de predecesori este continuată cu succes de actualul dirijor, corul marcând, în toţi aceşti ani, cele mai prestigioase şi aplaudate prezenţe în context internaţional şi fiind aclamat ca o formaţie de clasă mondială. Cornel Groza (n. 1950) şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca. Apoi, a studiat pedagogia muzicală la Academia de Muzică din oraşul nostru. În 1970, a devenit membru al corului de cameră Cappella Transylvanica din Cluj, care, sub conducerea maestrului Dorin Pop a devenit un „centru” coral de marcă. Această experienţă a fost decisivă în alegerea lui Cornel Groza, aceea de a urma cariera de dirijat.
Prin tehnica sa dirijorală excelentă, cunoaşterea completă şi stăpânirea cântului coral, prin simţul fin al sonorităţii, Cornel Groza aduce un impuls vital succesului permanent al Corului Filarmonicii din Cluj-Napoca.
Înregistrările radio şi TV ale ansamblului sunt numeroase. Înregistrările discografice în cadrul integralei lucrărilor vocal-simfonice de Johannes Brahms (Un recviem german, Nänie şi Schicksalslied, cu Orchestra Filarmonicii ,,George Enescu” din Bucureşti, sub bagheta lui Cristian Mandeal, producţie a casei de discuri Arte Nova) au intrat deja, după lansarea lor, în circuitul internaţional.

TURNEE
Prima ieşire peste graniţă a ansamblului a avut loc în anul 1976 (Italia, sub conducerea dirijorului Florentin Mihăescu), urmată de colaborări regulate cu Festivalurile din Pesaro şi Martina Franca. Un remarcabil punct culminant l-a constituit prezenţa în Festivalul de la Lucerna, cu ocazia centenarului naşterii compozitorului George Enescu (1981), unde Orchestra şi Corul Filarmonicii clujene, alături de o excepţională distribuţie, au prezentat capodopera Oedipe sub bagheta dirijorului Mihai Brediceanu.
Alături de cei mai valoroşi artişti români, corul a avut prilejul de a colabora, în concertele sale vocal-simfonice, cu renumiţi dirijori ca Gary Bertini, Valeri Gergiev, János Ferencsik, Pinchas Steinberg, Alexandr Dmitriev, Michi Inoue, Leopold Hager, Maurice Handford, Edward Tschiwjel, Lászlo Heltai, Donato Renzetti, Lü Jia, Claus Peter Flor, David Shallon, Antonello Allemandi, Nicholas McGegan, precum şi cu orchestre de talie mondială, ca Israel Philharmonic Orchestra, Orchestra Tonhalle Zürich, Orchestra RTL Luxemburg, Orchestre National de Lorraine, Orchestra Filarmonicii din Kuala Lumpur, Orchestra Filarmonicii ,,George Enescu” din Bucureşti, Orchestra Internaţională a Italiei, Jerusalem Symphony Orchestra, Malaysian Philharmonic Orchestra. Corul a participat la cele mai importante festivaluri din România – Festivalul „George Enescu” Bucureşti, Festivalul „Toamna Muzicală Clujeană”, Festivalul de Muzică Americană Cluj-Napoca, Festivalul „Mozart” Cluj-Napoca, Festivalul „Cluj Modern”. Renumele ansamblului a crescut odată cu turneele întreprinse în străinătate şi cu prezenţa ulterioară pe marile scene europene, la Berlin, Düsseldorf, Zürich, Lucerna, Tel Aviv, Ierusalim, Ravello, Pesaro, Macerata, Napoli, Madrid, Barcelona, Cordoba, Luxemburg, Assisi.
O tendinţă manifestă în preocuparea repertorială a ansamblului este alternarea proiectelor vocal-simfonice cu cele de operă şi a cappella, cu un mare accent pe prezentarea celor mai valoroase lucrări ale compozitorilor români, atât pe scenele din ţară, cât şi pe scenele din străinătate, făcându-se astfel mesagerul artei interpretative şi al creaţiei româneşti: pe lângă prezentarea operei Oedip la Festivalul de la Lucerna, un punct culminant rămâne premiera absolută a operei Meşterul Manole de Sigismund Toduţă, în cadrul Festivalului „Toamna Muzicală Clujeană” (1986), sub bagheta lui Emil Simon.
Colaborările Corului Filarmonicii ,,Transilvania” la producţii de operă montate scenic au început deja din anii 1970-80, prin invitaţiile la Festivalurile din Martina Franca şi Pesaro (Italia). Dintre proiectele mai recente, se evidenţiază participările la Festivalul de la Cezareea (Israel), în anul 2000, cu opera Turandot de Giacomo Puccini (în colaborare cu New Israeli Opera Tel Aviv), Ehrenbreitstein (Germania), în 2000, cu operele Nabucco şi Aida de Giuseppe Verdi (în colaborare cu Teatrul din Koblenz). Participările ansamblului la Festivalul „Liturgica 2000” din Ierusalim, la inaugurarea Teraselor Templului Baha’i din Haifa (2001), la Festivalurile de la Schwetzingen şi Wildbad au reprezentat evenimente de răsunet mondial. În anul 2003, numele corului clujean s-a regăsit pe genericul filmului Patimile lui Hristos, în regia reputatului cineast Mel Gibson, cu imprimări realizate la Cluj-Napoca pentru coloana sonoră a acestui film de succes.
Corul Filarmonicii este invitat frecvent la „Festival della Valle d’Itria” din Martina Franca, unde a participat, până la acest moment, la montarea unor opere ca La donna serpente de Alfredo Casella, Medea in Corinto de Giovanne Simone Mayr, Francesca da Rimini de Saverio Mercadante, toate sub conducerea lui Fabio Luisi şi lansate pe DVD.

REPERTORIU

Vocal-simfonic

Johann Sebastian Bach – Patimile după Matei, Patimile după Ioan, Oratoriul de Crăciun, Magnificat, Misa în si minor
Béla Bartók – Cantata Profana
Ludwig van Beethoven – Missa solemnis, Misa în Do major, Simfonia a IX-a, Fantezia pentru pian, cor şi orchestră
Hector Berlioz – Requiem, Grande messe des morts, Missa solemnis, Roméo et Juliette, Damnţiunea lui Faust
Leonard Bernstein – Chichester Psalms
Alexander Borodin – Dansurile polovţiene
Johannes Brahms – Un recviem german, Schicksalslied, Nänie, Rapsodia pentru alto, cor şi orchestră
Benjamin Britten – War Requiem
Anton Bruckner – Misa în fa minor, Te Deum
Luigi Cherubini – Requiem
Paul Constantinescu – Oratoriul Bizantin de Crăciun, Oratoriul Bizantin de Paşti
Liviu Comes – Cântec în piatră
Claude Debussy – Nocturnes
Maurice Duruflé – Requiem
Antonín Dvořák – Requiem, Te Deum
George Enescu – Simfonia a III-a, Vox Maris
Gabriel Fauré – Requiem
Charles Gounod – La Rédemption
Georg Friedrich Haendel – Alexander’s Feast, Samson, Messiah
Joseph Haydn – Creaţiunea, Anotimpurile, Missa in Angustiis, Harmoniemesse, Missa Sancti Nicolai, Caecilien Messe, Ultimele şapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce
Michael Haydn – Requiem
Tudor Jarda – Din Scripturi
Zoltán Kodály – Psalmus hungaricus
György Kurtág – Colinda-Baladă
Constant Lambert – The Rio Grande
Franz Liszt – Simfonia Faust
Gustav Mahler – Simfoniile nr. 2, 3, 8 (corul I )
Pietro Mascagni – Messa di Gloria
Felix Mendelssohn – Paulus, Elias, Lobgesang
Wolfgang Amadeus Mozart – Requiem, Marea Misă în do minor, Misa Încoronării, Missa solemnis, Eine kleine Freimaurer Kantate, Davide penitente
Marţian Negrea – Recviem-Parastas
György Orbán – Rorate Coeli
Carl Orff – Carmina Burana
Giovanni Paisiello – Magnificat, Messa di Pastorale
Krzysztof Penderecki – Cele şapte porţi ale Ierusalimului
Francis Poulenc – Gloria
Giovanni Battista Pergolesi – Stabat Mater
Serghei Prokofiev – Alexander Nevsky
Giacomo Puccini – Messa di gloria
Serghei Rahmaninov – Clopotele
Maurice Ravel – Daphins et Chloé (Suitele 1 şi 2)
Gioachino Rossini – Stabat Mater
Camille Saint-Saëns – Le Déluge
Antonio Salieri – Requiem
Franz Schubert – Misa în Mi bemol major, Misa în La bemol major
Igor Stravinsky – Oedipus Rex, Misa, Simfonia Psalmilor
Karol Szymanovski – Stabat Mater
Dmitri Şostakovici – Simfonia a XIII-a, Babi Yar
Serghei Taneev – Cantata Ioan Damaschinul
Lasse Thoresen – Terasele luminii
Sigismund Toduţă – Mioriţa, Pe urmele lui Horea
Ralph Vaughan-Williams – A Sea Symphony
Giuseppe Verdi – Messa da Requiem, Quattro pezzi sacri,
Antonio Vivaldi – Gloria
William Walton – Belshazzar’s Feast

Opera
Vincenzo Bellini – Norma, I Puritani
Hector Berlioz – Benvenuto Cellini, Damnaţiunea lui Faust
Nicolae Bretan – Luceafărul, Golem
Alfredo Casella – La donna serpente
George Enescu – Oedipe
Liviu Glodeanu – Zamolxe
Tudor Jarda – Pădurea vulturilor
Giovanni Simone Mayr – Medea in Corinto
Saverio Mercadante – Francesca da Rimini
Wolfgang Amadeus Mozart – La Clemenza di Tito
Giovanni Paisiello – Proserpina
Giacomo Puccini – Turandot
Gaspare Spontini – Fernand Cortez
Johann Strauss – Voievodul ţiganilor
Sigismund Toduţă – Meşterul Manole
Giuseppe Verdi – La traviata, Nabucco, Aida, Simone Boccanegra