Istoric
































Orchestră

Clujul, centru de tradiţie al Transilvaniei, este un oraş al cărui profil a fost dintotdeauna puternic caracterizat prin cultura ce a înflorit aici – instituţiile sale universitare, medicale, şi nu în ultimul rând cele artistice fiind binecunoscute şi deosebit de apreciate nu doar în perimetrul naţional, dar şi în lume. Nu este deci întru nimic surprinzător faptul că, în mai puţin de zece ani de la înfiinţare, tânăra orchestră a devenit unul dintre ansamblurile simfonice de vârf din România. Artizanul acestei ascensiuni spectaculoase a fost primul dirijor al instituţiei, Maestrul Antonin CiolanPersonalitate fascinantă a lumii muzicale, căreia Orchestra Filarmonicii „Transilvania” îi datorează strălucirea şi maturitatea sonorităţii, Antonin Ciolan a fost profesor la Conservatoarele din Iaşi şi Cluj şi fondator al Societăţii Filarmonice a Basarabiei, a Filarmonicii din Iaşi şi a celei din Cluj. A studiat la Dresda, Berlin şi Leipzig, unde s-a bucurat de îndrumarea a doi monştri sacri: Arthur Nikisch şi Hans von Bülow.

Întreaga sa carieră a stat sub semnul căutării perfecţiunii, deziderat pe care l-a transmis apoi discipolilor săi: Petre Sbârcea, Emil Simon, Ervin Acel sau Erich Bergel. A fost distins cu titlurile de Maestru emerit al artei (1963), Profesor emerit (1963) şi Artist al poporului (1964).

Munca maestrului Ciolan a fost continuată de către doi dintre cei mai remarcabili discipoli ai săi, dirijorii Emil Simon (dirijor permanent din 1960, director artistic între anii 1998-2000) şi Erich Bergel (director artistic onorific din 1994 până la moartea sa, în mai 1998). Pe lângă aceştia, orchestra a fost condusă de dirijorii Cristian Mandeal, iar, mai târziu, Nicolae Moldoveanu şi Mihail Agafiţa.

Emil Simon a fost unul dintre cei mai apreciaţi şefi de orchestră din România. Educaţia sa muzicală, datorată integral reputatei şcoli dirijorale şi de compoziţie clujene, s-a întrupat din cultura savantă a maeştrilor Antonin Ciolan, pentru viitoarea sa profesie, cea de dirijor, şi a lui Sigismund Toduţă, pentru marea sa pasiune, compoziţia, pe care, datorită permanentei crize de timp, şi-a împlinit-o doar parţial.

Împlinirea artistică a lui Emil Simon a fost marcată, după anii de studii, de realizări şi evenimente majore. În 1964, a obţinut Marele Premiu al Concursului Internaţional de Dirijat de la Besançon. A urmat apoi cursuri de perfecţionare la Paris cu Nadia Boulanger, Olivier Messiaen (analiză muzicală), Manuel Rosenthal (dirijat de orchestră) şi a beneficiat de stagii de perfecţionare cu Sergiu Celibidache la Stockholm, Paris şi Praga.

De la absolvire, timp de 40 de stagiuni, Emil Simon a activat ca dirijor permanent al Filarmonicii „Transilvania”, cultivând cu asiduitate frumoasele tradiţii moştenite, pe care le-a îmbogăţit an de an, astfel încât ansamblul de astăzi poartă indubitabil amprenta personalităţii sale. A dirijat peste 1500 de concerte, interpretând mai mult de 3000 de partituri, dintre care o însemnată parte au fost creaţii de muzică românească în primă audiţie.

Erich Bergel, nume de care destinul artistic al Filarmonicii „Transilvania” a fost atât de strâns legat, şi-a început cariera ca flautist la Filarmonica din Sibiu. A studiat apoi dirijatul, orga şi compoziţia la Conservatorul din Cluj, devenind ulterior dirijorul principal al Filarmonicii „Transilvania”. Datorită regimului comunist, a plecat în Germania, unde a fost susţinut de renumitul dirijor Herbert von Karajan, impresionat de orchestraţia şi finalizarea ultimei fugi din celebra Arta fugii de Johann Sebastian Bach pe care Erich Bergel le realizase. Între 1971 şi 1974 a fost dirijorul Nordwestdeutschen Philharmonie Herford, iar în 1989 a fost numit dirijorul principal al Orchestrei Filarmonicii din Budapesta. Cariera sa l-a dus în turnee cu renumite orchestre pe întreg mapamondul, în oraşe ca Paris, Auckland, Los Angeles, Berlin, Viena şi Cape Town. Din 1994 şi până la moartea sa, în 1998, Erich Bergel a fost Director Muzical Onorific al Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Dirijor principal al Filarmonicii clujene între 1980 şi 1987, Cristian Mandeal s-a aflat la pupitrul unora dintre cele mai importante orchestre ale lumii: Wiener Oper Orchester, Deutsche Oper Orchester Berlin, Staatskapelle Berlin, Staatskapelle Dresden, Dresdner Philharmonie, Münchner Philharmonie, Bayerisches Rundfunk Orchester, Hessisches

Rundfunk Orchester, Oper und Museumsgesellschaft Orchester din Frankfurt, Südwest Rundfunk Orchester din Baden Baden şi Saarbrücken, 

London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC London Orchestra, BBC Scottish Orchestra din Glasgow, City of Birmingham Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra Liverpool, RTE-Dublin, Orchestre Nationale de Belgique, Filarmonica Cehă, Orchestra Simfonică şi Orchestra Radio din Praga, Orchestra Radio Slovenă din Ljubljana, Orchestra della Santa Cecilia din Roma, RAI Milano, Orchestra National de Catalunia din Barcelona, Israel Philharmonic Orchestra din Tel Aviv, Jerusalem Symphony Orchestra, Gulbenkian Orchestra şi Orchestra Naţională Portugheză din Lisabona, Orchestrele Filarmonicilor din Tokyo, São Paulo, Ciudad de Mexico, Helsinki, Monte Carlo, Copenhaga, Moscova, Varşovia, Sofia, Belgrad, Zagreb, Göteborg Symphony Orchestra. Din 2008, Cristian Mandeal educă şi dirijează constant Orchestra Română de Tineret.

Dirijor invitat principal între 2008 şi 2012, Nicolae Moldoveanu s-a remarcat prin rafinamentul cu care şi-a ales, de fiecare dată, repertoriul de concert. Pe lista de colaborări se află instituţii celebre, ca Filarmonicile din Basel, Zürich, Berlin, Dresda, München, Winterthur (unde, în cadrul Bienalei, a dirijat opere contemporane în concert, la invitaţia reputatului compozitor Hans Werner Henze), Royal Liverpool Philharmonic, BBC Philharmonic, BBC Concert Orchestra, Manchester Camerata, Orchestra Radio din Olanda, Orchestra de Cameră din Stockholm, Orchestra Simfonică Naţională din Johannesburg, Orchestra London Mozart Players (unde a fost dirijor asociat), Orchestra Simfonică din Melbourne, Orchestra Radio din Copenhaga, Orchestra Radio din Oslo, Opera din Toronto, Opera Galeză, Opera Covent Garden, Royal Opera House, Opera din Malmö, Orchestrele Radio din din Oslo şi Praga, Orchestra Simfonică din Birmingham, Orchestra Filarmonicii din Kuala Lumpur.

Între 2009 şi 2013, rolul de dirijor principal al Filarmonicii a fost asumat de Mihail Agafiţa, împreună cu care Orchestra a cântat zeci de concerte, notabile fiind cele cu lucrări din repertoriul muzical rus.

Printre orchestrele pe care le-a condus se numără Orchestra Filarmonicii din Moscova, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk şi cea a Republicii Moldova, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Satu Mare, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg (Rusia), Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Harkov şi Dnepropetrovsk (Ucraina).


Între 2016 şi 2023, dirijorul principal a fost Gabriel Bebeşelea. Invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Simfonică din Castilla și León, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Singapore Symphony Orchestra, Tonkünstler-Orchester, Ulster Orchestra și Bochumer Symphoniker, Orchestre Philharmonique de Marseille, PKF-Prague Philharmonia şi multe altele, Gabriel Bebeşelea s-a remarcat şi prin activitatea de cercetare de manuscrise şi redescoperire a unor capodopere muz
icale uitate sau neglijate, inclusiv lucrări de George Enescu.
Printre cel mai importante evenimente realizate la pupitrul Orchestrei Filarmonicii se numără concertele din Sala de Aur a Musikverein Viena, din Sala Sinopoli de la Roma, cele din cadrul Festivalului de la Maribor şi al Festivalului
„Eufonie” din Varşovia, interpretarea în concert a operelor Aurului Rinului şi Valkiria de Richard Wagner şi multe altele.

Discografia Orchestrei Filarmonicii ,,Transilvania”, realizată în principal la Casa de Discuri Electrecord şi numărând peste 120 de discuri, este una dintre cele mai valoroase şi ample realizate în ţara noastră. Include integrala lucrărilor orchestrale ale lui Johannes Brahms şi Anton Bruckner, Anotimpurile de Antonio Vivaldi, muzică franceză şi românească.

În ultimii ani, Orchestra a înregistrat, pentru casa de discuri Pentatone şi sub bagheta lui Lawrence Foster, opera ,,Fata din Vest” de Giacomo Puccini, un compact disc cu lucrări de Bartók şi Kodály, precum şi un album de arii de operă din repertoriului Renatei Tebaldi, interpretate de soprana americană Melody Moore. 

Turnee

În primul său deceniu de activitate, tânăra orchestră a Filarmonicii clujene a evoluat rapid, transformându-se într-un organism sonor cu certă personalitate, disciplinat şi versatil, dispunând de un repertoriu substanţial aflat în permanentă extindere. Urmarea firească a recunoaşterii crescânde de care se bucură a fost solicitarea ansamblului pentru concerte în centre muzicale din ţară şi străinătate. Primul turneu peste hotare s-a desfăşurat în fosta Iugoslavie în anul 1964. Au urmat turnee de succes în fosta U.R.S.S. (1966, cu concerte memorabile la Moscova şi Sankt Petersburg – pe atunci Leningrad). Prima ieşire într-o ţară occidentală a fost în 1968, în Italia, tot aici având loc una dintre prestaţiile internaţionale de maxim răsunet ale orchestrei – dublul festival jubiliar Beethoven susţinut alternativ la Pesaro şi Torino, în anul 1970, cu prezentarea integralei simfoniilor şi concertelor compozitorului clasic sub conducerea dirijorilor Emil Simon şi Erich Bergel. După 1970 ansamblul a fost solicitat cu regularitate peste graniţă, susţinând turnee numeroase în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, U.R.S.S., R.D.G., Germania Federală, Austria, Olanda, Elveţia, Italia, Spania, Franţa – orchestra Filarmonicii clujene fiind la acea oră cel mai căutat ansamblu românesc pe plan internaţional. În aceeaşi perioadă, Orchestra de Cameră a Filarmonicii, sub conducerea lui Mircea Cristescu, s-a bucurat de o prezenţă deosebit de susţinută în peisajul concertistic european.

Anii 1980/1990 a marcat o progresivă reducere a activităţii internaţionale, datorată politicii de izolare culturală practicată de regimul comunist în ultima sa perioadă, pentru ca, după schimbarea din 1989, efortul de reclădire a renumelui internaţional să fie încununat de succese importante, atât prin frecvenţa fără precedent a proiectelor, cât şi prin relevanţa remarcabilă a unora dintre acestea. Orchestra a revenit pe scenele din Franţa, Belgia, Italia, Germania, Elveţia, Ungaria şi mai cu seamă Spania, cu prezenţe repetate în cadrul Festivalului de la Santander şi colaborări cu mari nume ale scenei lirice internaţionale, ca José Carreras, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna şi alţii.

Deşi orchestra este dedicată în principal programelor simfonice şi vocal-simfonice, ea acordă importanţă şi repertoriului de operă. Remarcabilă, în acest sens, este producţia operei enesciene Oedipe cu ocazia centenarului naşterii compozitorului, organizată la Lucerna în 1981. A participat, de asemenea, la producţii de operă organizate în Spania, în cadrul evenimentelor Desvan Verdi (2000) şi La Rebelion de los criados (2002). A fost, de multiple ori, invitată a Festivalului din Santander, cu producţii ca Simone Boccanegra de Verdi (dirijor Antonello Allemandi, regizor Petrică Ionescu) sau Don Giovanni de Mozart (dirijor Marco Armiliato).

Un proiect aparte a alăturat ansamblul simfonic clujean şi legendarul grup rock britanic Deep Purple, într-un amplu turneu european (2000). Sub conducerea dirijorului britanic Paul Mann, au interpretat Concertul pentru formaţie rock şi orchestră de John Lord, în oraşe şi săli ca Antwerpen, Kongresszentrum Hamburg, Trondjheim, Göteborg, Globe Arena Stockholm, Centrul Internaţional de Congrese Berlin, Praga, Luxembourg, Palais des Congrès Strasbourg, Festhalle Frankfurt, Schleyer-Halle Stuttgart, Zürich, Madrid, Filaforum Milano, Palatul Congreselor din Paris, Wiener Stadthalle, Westfalenhallen Dortmund, Rotterdam, Olympiahalle München, Katowice.

Printre cele mai recente concerte în străinătate ale Orchestrei se numără cele de la Musikverein Viena, Sala Sinopoli de la Roma, Tokyo (în cadrul Festivalului „La folle journée „). Union Hall Maribor (în cadrul Festivalului Maribor). 

Colaborările cu numeroşi artişti de mare renume au avut darul de a confirma valoarea orchestrei şi de a contribui la creşterea sa calitativă şi artistică. Ansamblul a realizat turnee în mai toate ţările Europei şi a participat la o seamă de festivaluri naţionale şi internaţionale importante, ca cele de la Lucerna, Bucureşti, Torino, Varşovia, Istanbul, Santander, Strasbourg, Bratislava, Berlin, Interlaken.

Sari la conținut