Filarmonica de Stat „Transilvania” este una dintre instituțiile muzicale reprezentative ale României, cu o istorie construită pe tradiția simfonică a Clujului, pe excelența școlii muzicale clujene și pe întâlnirea cu mari artiști ai scenei internaționale.
Înființată în toamna anului 1955, sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj, instituția a devenit, în scurt timp, un reper al vieții muzicale naționale. De-a lungul deceniilor, orchestra simfonică, orchestra de cameră și corul Filarmonicii au dus mai departe o tradiție artistică solidă, confirmată prin concerte, festivaluri, turnee și înregistrări discografice.
1955
Înființarea Filarmonicii de Stat Cluj, prin decret oficial al Consiliului de Miniștri al României.
4 decembrie 1955: Primul concert al orchestrei simfonice, dirijat de Antonin Ciolan.
1965
Lansarea festivalului „Toamna Muzicală Clujeană”.
1966
Înființarea Orchestrei de Cameră a Filarmonicii.
1972
Înființarea Corului Filarmonicii, sub directoratul compozitorului Sigismund Toduță.
1993
Adoptarea denumirii actuale: Filarmonica de Stat „Transilvania”.
Ca instituție artistică dedicată exclusiv activității de concert, Filarmonica clujeană a fost înființată în toamna anului 1955, sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj. La momentul fondării, instituția cuprindea două formații muzicale: o orchestră simfonică mare, alcătuită din 75 de muzicieni, și un ansamblu instrumental de muzică tradițională, format din 20 de muzicieni.
Sub coordonarea inițială a dirijorului Wilhelm Demian, membrii noii instituții au fost selectați prin concurs. Comisiile au fost prezidate de marele dirijor Antonin Ciolan, cu participarea celor mai reputați specialiști clujeni ai epocii.
Antonin Ciolan a fost numit dirijor principal al orchestrei simfonice și a condus primul concert al acesteia, susținut la data de 4 decembrie 1955. Programul a reprezentat un veritabil tur de forță: Preludiul la Maeștrii cântăreți din Nürnberg de Richard Wagner, Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduță, Concertul nr. 2 pentru pian de Serghei Rahmaninov, cu Silvia Șerbescu solistă, și Simfonia a III-a, Eroica, de Ludwig van Beethoven. La începutul anului 1956, Antonin Ciolan a preluat și funcția de director al Filarmonicii.
Tradiția activității simfonice la Cluj datează încă de la începutul secolului al XIX-lea, fiind întreținută succesiv de formații și asociații precum Orchestra Teatrului Maghiar, înființată în 1792, Societatea de Muzică și Cercul de Muzică.
În perioada interbelică, viața muzicală a orașului a cunoscut o adevărată emulație, prin evenimentele simfonice susținute de orchestrele Operei Române, înființată în 1919, ale Teatrului Maghiar, precum și de Orchestra „Goldmark”, ansamblu sprijinit de comunitatea evreiască a orașului și condus de Wilhelm Demian.
În 1947 a avut loc prima tentativă de înființare a unei instituții de concert, Filarmonica „Ardealul”. Deși a avut o existență efemeră, de doar două stagiuni, aceasta a creat premisele reușitei de mai târziu.
Progresul Filarmonicii a fost deosebit de rapid datorită activității formatoare a Maestrului Antonin Ciolan și datorită excelentei pregătiri a tinerilor muzicieni formați la Academia de Muzică clujeană, pe atunci Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”.
Încă de la fondare, alături de ansamblurile muzicale ale instituției au fost cooptați unii dintre cei mai prestigioși soliști clujeni ai momentului: flautistul Dumitru Pop și pianistul Gheorghe Halmos. Lor li s-a adăugat ulterior violonistul Ștefan Ruha, artist care avea să își construiască o remarcabilă carieră internațională, rămânând, în același timp, fidel Filarmonicii de-a lungul a trei decenii.
Încă din primii ani, la pupitrul orchestrei simfonice s-au afirmat discipoli excepționali ai Maestrului Ciolan, precum dirijorii Emil Simon și Erich Bergel. Un alt nume de referință al artei dirijorale românești, Cristian Mandeal, a parcurs la pupitrul orchestrei clujene una dintre cele mai fructuoase perioade ale devenirii sale artistice.
În anul 1965, Filarmonica a lansat propriul festival anual, „Toamna Muzicală Clujeană”, manifestare de referință a vieții culturale clujene, continuată cu succes până în prezent.
Un an mai târziu, în 1966, a luat ființă Orchestra de cameră a Filarmonicii, rod al colaborării cu reputatul dirijor Mircea Cristescu.
În 1972, sub directoratul compozitorului Sigismund Toduță, succesorul lui Antonin Ciolan la conducerea instituției, a fost înființat Corul Filarmonicii. Ansamblul coral a fost format de maestrul Dorin Pop, activitatea sa fiind continuată ulterior de discipolii acestuia, Florentin Mihăescu și Cornel Groza.
De-a lungul timpului, Filarmonica a avut privilegiul de a colabora cu oaspeți de marcă, nume legendare ale artei interpretative și componistice: Stanisław Wisłocki, Kurt Masur, Kirill Kondrashin, Jean-Pierre Rampal, Witold Lutosławski, Carlo Zecchi, Yannis Xenakis, János Ferencsik, Aldo Ciccolini, Krzysztof Penderecki, Michi Inoue, Stefan Anton Reck, Sir John Pritchard, Anatole Fistoulari, George Georgescu, André Jolivet, Edvard Tchivjel, Adrian Sunshine, Horia Andreescu, Laurent Petitgirard, Maurice Handford, Leopold Hager, Valery Gergiev, Alexandr Dmitriev, Lawrence Foster, Antonello Allemandi, Sascha Goetzel, John Axelrod, Jörg Widmann, Monique Haas, Sviatoslav Richter, Ruggiero Ricci, Valentin Gheorghiu, Friedrich Gulda, Annie Fischer, Dmitri Bashkirov, Dan Grigore, Lazar Berman, Radu Lupu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Bruno Leonardo Gelber, Patrik Gallois, José Carreras, Angela Gheorghiu, Philippe Entremont, Roberto Alagna, Raphael Wallfisch, David Grimal, Tatiana Lisnic, Freddy Kempf, Christian Lindberg, Liviu Prunaru, Raúl Jaurena, Marcel Khalifé și mulți alții.
Prezența acestor mari artiști a contribuit la consolidarea unui standard artistic internațional și la dobândirea unui renume solid al ansamblului în cercurile muzicale internaționale. Numeroasele turnee susținute în străinătate, atât de orchestra simfonică, cât și de ansamblul coral, au confirmat această reputație.
O importantă producție discografică rămâne, de asemenea, mărturie a valorilor temeinice create de-a lungul deceniilor de muzicienii clujeni.
La conducerea Filarmonicii, celor doi mari ctitori, Antonin Ciolan și Sigismund Toduță, le-au urmat personalități marcante ale vieții culturale clujene: scriitorul Dumitru Mircea, muzicologul Rodica Oana Pop, violonistul Radu Grecu, compozitorul Adrian Pop, violonistul George Dudea, dirijorul Emil Simon, managerul Denisa Piteiu, violonista Dorina Mangra, precum și pianistul și traducătorul Marius Tabacu.
Sub directoratul compozitorului Adrian Pop, în anul 1993, instituția a adoptat denumirea actuală: Filarmonica de Stat „Transilvania”.
Parcurgând etape mai faste sau mai dificile, generațiile succesive de artiști și manageri au știut să păstreze și să dezvolte tradițiile, valorile și prestigiul instituției.
În prezent, managerul Filarmonicii de Stat „Transilvania” este pianista Silvia Sbârciu.
