Orchestră

Despre orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania

Clujul, centru de tradiţie al Transilvaniei, este un oraş al cărui profil a fost dintotdeauna puternic caracterizat prin cultura ce a înflorit aici – instituţiile sale universitare, medicale, şi nu în ultimul rând cele artistice fiind binecunoscute şi deosebit de apreciate nu doar în perimetrul naţional, dar şi în lume. Nu este deci întru nimic surprinzător faptul că, în mai puţin de zece ani de la înfiinţare, tânăra orchestră a devenit unul dintre ansamblurile simfonice de vârf din România.

Artizanul acestei ascensiuni spectaculoase a fost primul dirijor al instituţiei, Maestrul Antonin Ciolan. Personalitate fascinantă a lumii muzicale, căreia Orchestra Filarmonicii „Transilvania” îi datorează strălucirea şi maturitatea sonorităţii, Antonin Ciolan a fost profesor la Conservatoarele din Iaşi şi Cluj şi fondator al Societăţii Filarmonice a Basarabiei, a Filarmonicii din Iaşi şi a celei din Cluj. A studiat la Dresda, Berlin şi Leipzig, unde s-a bucurat de îndrumarea a doi monştri sacri: Arthur Nikisch şi Hans von Bülow.

Întreaga sa carieră a stat sub semnul căutării perfecţiunii, deziderat pe care l-a transmis apoi discipolilor săi: Petre Sbârcea, Emil Simon, Ervin Acel sau Erich Bergel. A fost distins cu titlurile de Maestru emerit al artei (1963), Profesor emerit (1963) şi Artist al poporului (1964).

Munca maestrului Ciolan a fost continuată de către doi dintre cei mai remarcabili discipoli ai săi, dirijorii Emil Simon (dirijor permanent din 1960, director artistic între anii 1998-2000) şi Erich Bergel (director artistic onorific din 1994 până la moartea sa, în mai 1998).

Emil Simon a fost unul dintre cei mai apreciaţi şefi de orchestră din România. Educaţia sa muzicală, datorată integral reputatei şcoli dirijorale şi de compoziţie clujene, s-a întrupat din cultura savantă a maeştrilor Antonin Ciolan, pentru viitoarea sa profesie, cea de dirijor, şi a lui Sigismund Toduţă, pentru marea sa pasiune, compoziţia, pe care, datorită permanentei crize de timp, şi-a împlinit-o doar parţial.

Împlinirea artistică a lui Emil Simon a fost marcată, după anii de studii, de realizări şi evenimente majore. În 1964, a obţinut Marele Premiu al Concursului Internaţional de Dirijat de la Besançon. A urmat apoi cursuri de perfecţionare la Paris cu Nadia Boulanger, Olivier Messiaen (analiză muzicală), Manuel Rosenthal (dirijat de orchestră) şi a beneficiat de stagii de perfecţionare cu Sergiu Celibidache la Stockholm, Paris şi Praga.

De la absolvire, timp de 40 de stagiuni, Emil Simon a activat ca dirijor permanent al Filarmonicii „Transilvania”, cultivând cu asiduitate frumoasele tradiţii moştenite, pe care le-a îmbogăţit an de an, astfel încât ansamblul de astăzi poartă indubitabil amprenta personalităţii sale. A dirijat peste 1500 de concerte, interpretând mai mult de 3000 de partituri, dintre care o însemnată parte au fost creaţii de muzică românească în primă audiţie.

Erich Bergel, nume de care destinul artistic al Filarmonicii „Transilvania” a fost atât de strâns legat, şi-a început cariera ca flautist la Filarmonica din Sibiu. A studiat apoi dirijatul, orga şi compoziţia la Conservatorul din Cluj, devenind ulterior dirijorul principal al Filarmonicii „Transilvania”. Datorită regimului comunist, a plecat în Germania, unde a fost susţinut de renumitul dirijor Herbert von Karajan, impresionat de orchestraţia şi finalizarea ultimei fugi din celebra Arta fugii de Johann Sebastian Bach pe care Erich Bergel le realizase. Între 1971 şi 1974 a fost dirijorul Nordwestdeutschen Philharmonie Herford, iar în 1989 a fost numit dirijorul principal al Orchestrei Filarmonicii din Budapesta. Cariera sa l-a dus în turnee cu renumite orchestre pe întreg mapamondul, în oraşe ca Paris, Auckland, Los Angeles, Berlin, Viena şi Cape Town. Din 1994 şi până la moartea sa, în 1998, Erich Bergel a fost Director Muzical Onorific al Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Dirijor principal al Filarmonicii clujene între 1980 şi 1987, Cristian Mandeal s-a aflat la pupitrul unora dintre cele mai importante orchestre ale lumii: Wiener Oper Orchester, Deutsche Oper Orchester Berlin, Staatskapelle Berlin, Staatskapelle Dresden, Dresdner Philharmonie, Münchner Philharmonie, Bayerisches Rundfunk Orchester, Hessisches

Rundfunk Orchester, Oper und Museumsgesellschaft Orchester din Frankfurt, Südwest Rundfunk Orchester din Baden Baden şi Saarbrücken,

London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC London Orchestra, BBC Scottish Orchestra din Glasgow, City of Birmingham Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra Liverpool, RTE-Dublin, Orchestre Nationale de Belgique, Filarmonica Cehă, Orchestra Simfonică şi Orchestra Radio din Praga, Orchestra Radio Slovenă din Ljubljana, Orchestra della Santa Cecilia din Roma, RAI Milano, Orchestra National de Catalunia din Barcelona, Israel Philharmonic Orchestra din Tel Aviv, Jerusalem Symphony Orchestra, Gulbenkian Orchestra şi Orchestra Naţională Portugheză din Lisabona, Orchestrele Filarmonicilor din Tokyo, São Paulo, Ciudad de Mexico, Helsinki, Monte Carlo, Copenhaga, Moscova, Varşovia, Sofia, Belgrad, Zagreb, Göteborg Symphony Orchestra. Din 2008, Cristian Mandeal educă şi dirijează constant Orchestra Română de Tineret.

Dirijor invitat principal între 2008 şi 2012, Nicolae Moldoveanu s-a remarcat prin rafinamentul cu care şi-a ales, de fiecare dată, repertoriul de concert. Pe lista de colaborări se află instituţii celebre, ca Filarmonicile din Basel, Zürich, Berlin, Dresda, München, Winterthur (unde, în cadrul Bienalei, a dirijat opere contemporane în concert, la invitaţia reputatului compozitor Hans Werner Henze), Royal Liverpool Philharmonic, BBC Philharmonic, BBC Concert Orchestra, Manchester Camerata, Orchestra Radio din Olanda, Orchestra de Cameră din Stockholm, Orchestra Simfonică Naţională din Johannesburg, Orchestra London Mozart Players (unde a fost dirijor asociat), Orchestra Simfonică din Melbourne, Orchestra Radio din Copenhaga, Orchestra Radio din Oslo, Opera din Toronto, Opera Galeză, Opera Covent Garden, Royal Opera House, Opera din Malmö, Orchestrele Radio din din Oslo şi Praga, Orchestra Simfonică din Birmingham, Orchestra Filarmonicii din Kuala Lumpur.

Între 2009 şi 2013, rolul de dirijor principal al Filarmonicii a fost asumat de Mihail Agafiţa, împreună cu care Orchestra a cântat zeci de concerte, notabile fiind cele cu lucrări din repertoriul muzical rus.

Printre orchestrele pe care le-a condus se numără Orchestra Filarmonicii din Moscova, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk şi cea a Republicii Moldova, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Satu Mare, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg (Rusia), Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Harkov şi Dnepropetrovsk (Ucraina).

Între 2016 şi 2023, dirijorul principal a fost Gabriel Bebeşelea. Invitat al unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, Orchestra Simfonică din Barcelona, Orchestra Simfonică din Castilla și León, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Singapore Symphony Orchestra, Tonkünstler-Orchester, Ulster Orchestra și Bochumer Symphoniker, Orchestre Philharmonique de Marseille, PKF-Prague Philharmonia şi multe altele, Gabriel Bebeşelea s-a remarcat şi prin activitatea de cercetare de manuscrise şi redescoperire a unor capodopere muzicale uitate sau neglijate, inclusiv lucrări de George Enescu.

În perioada 2023–2025, la pupitrul orchestrei a revenit Maestrul Cristian Mandeal, personalitate fundamentală pentru istoria și prestigiul ansamblului clujean.

Din anul 2026, Dirijor Principal al Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” este Gregory Vajda, personalitate artistică de prim rang a scenei muzicale internaționale, recunoscută pentru viziunea sa modernă, rigoarea interpretativă și implicarea activă în promovarea muzicii contemporane.

În paralel cu activitatea sa dirijorală, Gregory Vajda este Director Artistic al UMZE New Music Ensemble și Director de Program al Fundației Peter Eötvös pentru Muzică Contemporană. A colaborat cu ansambluri și instituții precum Filarmonica din Viena, Staatskapelle Dresden, Orchestra Radio din Frankfurt, orchestrele simfonice din Seattle, Baltimore, Montreal și Toronto, St. Paul Chamber Orchestra, Ensemble Intercontemporain și Klangforum Wien. De asemenea, a dirijat producții lirice la Opera din Atlanta, Opera din Montreal, Opera de Stat din Hamburg, Opera din Palermo și Opera de Stat din Budapesta.

Numirea sa în calitate de Dirijor Principal confirmă angajamentul Filarmonicii de Stat „Transilvania” față de excelența artistică, dialogul internațional și deschiderea către creația muzicală a prezentului, consolidând poziția orchestrei clujene în peisajul cultural european.

Printre cel mai importante evenimente realizate la pupitrul Orchestrei Filarmonicii se numără concertele din Sala de Aur a Musikverein Viena, din Sala Sinopoli de la Roma, cele din cadrul Festivalului de la Maribor şi al Festivalului „Eufonie” din Varşovia, interpretarea în concert a operelor Aurului Rinului şi Valkiria de Richard Wagner şi multe altele.

Discografie

Discografia Orchestrei Filarmonicii „Transilvania” realizată în principal la Casa de Discuri Electrecord și numărând peste 120 de albume, reprezintă una dintre cele mai valoroase și ample colecții discografice din România. Aceasta include integrala lucrărilor orchestrale ale lui Johannes Brahms și Anton Bruckner, „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi, precum și piese de muzică franceză și românească.

În ultimii ani, Orchestra a înregistrat pentru casa de discuri Pentatone, sub bagheta lui Lawrence Foster, opera „Fata din Vest” de Giacomo Puccini, un compact disc cu lucrări de Bartók și Kodály, precum și un album de arii din repertoriul Renatei Tebaldi, interpretate de soprana americană Melody Moore.

Ansamblul a realizat numeroase înregistrări radio și TV, iar discografia sa internațională a fost consolidată prin includerea integralei lucrărilor vocal-simfonice de Johannes Brahms („Un recviem german”, „Nänie” și „Schicksalslied”), alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal, o producție a casei de discuri Arte Nova.

Lawrence Foster a dirijat La Fanciulla del West [Fata din Vestul Sălbatic] (1910) de Puccini alături de Orchestra și Corul Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca și o distribuție de cântăreți experimentați, printre care Melody Moore (Minnie), Marius Vlad (Dick Johnson) și Lester Lynch (Jack Rance). Considerată un veritabil „Spaghetti Western” operistic, lucrarea lui Puccini nu doar a explorat Lumea Nouă prin fascinanta Minnie, carismatica proprietară de saloon, ci și a deschis noi orizonturi muzicale, marcând un punct de cotitură prin inovațiile sale armonice și rafinamentul orchestral. Profunzimea orchestrației și bogăția scenelor de ansamblu au căpătat amploare în această înregistrare de studio, un proiect de anvergură internațională.

Lansată pe 5 februarie 2021 de prestigioasa casă de discuri olandeză Pentatone (PTC 5186778), aceasta a fost prima imprimare de studio a operei Fata din Vestul Sălbatic după 41 de ani, reafirmând importanța și relevanța capodoperei pucciniene în peisajul liric contemporan.

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania, sub conducerea dirijorului Lawrence Foster, prezintă lucrări coral-orchestrale de Béla Bartók și Zoltán Kodály, într-o interpretare remarcabilă alături de un grup de soliști de excepție: Luiza Fatyol, Roxana Constantinescu, Marius Vlad, Ioan Hotea și Bogdan Baciu, precum și cu participarea corului de copii Junior VIP. Albumul debutează cu Te Deum și Psalmus Hungaricus de Kodály, urmate de Dansurile transilvane de Bartók și culminând cu Cantata Profana a acestuia din urmă.

Această lucrare, bazată pe un mit antic, a fost concepută inițial în limba română, însă este interpretată de obicei în versiunea maghiară. În această înregistrare, este reintrodusă versiunea originală românească, retușată cu grijă de dirijorul corului, Cornel Groza. În ansamblu, această înregistrare realizată de ansambluri românești cu lucrări ale compozitorilor maghiari legate de surse românești poate fi văzută ca o explorare a rădăcinilor comune ale României și Ungariei, precum și a naturii biculturale a Transilvaniei.

Lansarea a avut loc pe 3 noiembrie 2023, sub marca Pentatone (PTC 5187071).

 Maestrul Marek Janowski, alături de Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo și Corul Filarmonicii de Stat Transilvania, prezintă Un ballo in maschera (1859) de Giuseppe Verdi, într-o interpretare remarcabilă, cu o distribuție stelară condusă de Freddie De Tommaso (Riccardo), Lester Lynch (Renato) și Saioa Hernández (Amelia). Un ballo in maschera este capodopera tragicomică a lui Verdi, unde compozitorul trece cu abilitate de la momentele ușoare la cele tragice și de la stilul său timpuriu la cel mai matur. Astfel, opera reunește atât momente de umor, cât și o profundă sofisticare.

Cei trei soliști principali sunt interpreți experimentați ai repertoriului verdian, iar Janowski abordează această partitură cu un ochi atent la arhitectura simfonică, oferind o interpretare plină de viață și perfect echilibrată. Distribuția internațională a acestei înregistrări este completată de Elisabeth Kulman (Ulrica), Annika Gerhards (Oscar), Kevin Short (Samuel), Adam Lau (Tom), Jean-Luc Ballestra (Silvano) și Samy Camps (Giudice/Servo).

Lansarea a avut loc pe 30 iunie 2023, sub marca Pentatone (PTC 5187048).

Soprana Melody Moore a adus un omagiu legendarei Renata Tebaldi prin CD-ul intitulat Remembering Tebaldi  printr-o selecție de arii și scene din opere de Rossini, Verdi, Boito, Catalani, Puccini, Mascagni, Giordano, Cilea și Alessandro Scarlatti, oferind o incursiune în cele mai importante etape ale carierei celei supranumite „la voce d’angelo”. Moore a interpretat aceste piese alături de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania, sub bagheta lui Lawrence Foster.

Albumul a fost lansat pe 18 august 2023 de prestigioasa casă de discuri olandeză Pentatone (PTC 5187070), reafirmând moștenirea artistică a Renatei Tebaldi și aducând un omagiu vocii sale inconfundabile.

Vara anului 2024 a marcat un moment de referință pentru Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, prin colaborarea cu casele de discuri EuroArts și San Francisco Classical Recording Company (SFCRC). Astfel, instituția a realizat trei CD-uri excepționale, fiecare având în prim-plan soliști de renume internațional și fiind acompaniat de un concert extraordinar la Sala Auditorium Maximum.

Primul CD, dedicat canzonetelor, a fost înregistrat sub bagheta celebrului dirijor Pier Giorgio Morandi, avându-l ca solist pe tenorul Ștefan Pop. Lansarea a avut loc pe 4 aprilie 2025, sub marca EuroArts (UPC number – 880242110930).

Al doilea album, având ca tematică arii și lieduri inspirate de cântecele păsărilor, a fost interpretat de soprana Serena Sáenz, sub conducerea dirijoarei Clelia Cafiero. Lansarea a avut loc pe 25 martie 2025, sub marca EuroArts (UPC number- 880242110831).

Ultimul CD a adus în prim-plan opera „Norma” de Vincenzo Bellini, dirijată de Lawrence Foster și Pier Giorgio Morandi, cu o distribuție impresionantă: Melody Moore, Ștefan Pop, Adam Lau, Roxana Constantinescu, Noémi Modra și Eusebiu Huțan.

Un alt moment istoric al anului 2024 a fost premiera operei „Norma” la Cluj-Napoca, o producție de excepție a capodoperei lui Vincenzo Bellini. Evenimentul a subliniat complexitatea muzicală și dramatică a acestei opere și a confirmat nivelul artistic remarcabil al ansamblurilor Filarmonicii „Transilvania”.

Turnee

În primul său deceniu de activitate, tânăra orchestră a Filarmonicii clujene a evoluat rapid, transformându-se într-un organism sonor cu certă personalitate, disciplinat şi versatil, dispunând de un repertoriu substanţial aflat în permanentă extindere. Urmarea firească a recunoaşterii crescânde de care se bucură a fost solicitarea ansamblului pentru concerte în centre muzicale din ţară şi străinătate. Primul turneu peste hotare s-a desfăşurat în fosta Iugoslavie în anul 1964. Au urmat turnee de succes în fosta U.R.S.S. (1966, cu concerte memorabile la Moscova şi Sankt Petersburg – pe atunci Leningrad). Prima ieşire într-o ţară occidentală a fost în 1968, în Italia, tot aici având loc una dintre prestaţiile internaţionale de maxim răsunet ale orchestrei – dublul festival jubiliar Beethoven susţinut alternativ la Pesaro şi Torino, în anul 1970, cu prezentarea integralei simfoniilor şi concertelor compozitorului clasic sub conducerea dirijorilor Emil Simon şi Erich Bergel. După 1970 ansamblul a fost solicitat cu regularitate peste graniţă, susţinând turnee numeroase în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, U.R.S.S., R.D.G., Germania Federală, Austria, Olanda, Elveţia, Italia, Spania, Franţa – orchestra Filarmonicii clujene fiind la acea oră cel mai căutat ansamblu românesc pe plan internaţional. În aceeaşi perioadă, Orchestra de Cameră a Filarmonicii, sub conducerea lui Mircea Cristescu, s-a bucurat de o prezenţă deosebit de susţinută în peisajul concertistic european.

Anii 1980/1990 a marcat o progresivă reducere a activităţii internaţionale, datorată politicii de izolare culturală practicată de regimul comunist în ultima sa perioadă, pentru ca, după schimbarea din 1989, efortul de reclădire a renumelui internaţional să fie încununat de succese importante, atât prin frecvenţa fără precedent a proiectelor, cât şi prin relevanţa remarcabilă a unora dintre acestea. Orchestra a revenit pe scenele din Franţa, Belgia, Italia, Germania, Elveţia, Ungaria şi mai cu seamă Spania, cu prezenţe repetate în cadrul Festivalului de la Santander şi colaborări cu mari nume ale scenei lirice internaţionale, ca José Carreras, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna şi alţii.

Deşi orchestra este dedicată în principal programelor simfonice şi vocal-simfonice, ea acordă importanţă şi repertoriului de operă. Remarcabilă, în acest sens, este producţia operei enesciene Oedipe cu ocazia centenarului naşterii compozitorului, organizată la Lucerna în 1981. A participat, de asemenea, la producţii de operă organizate în Spania, în cadrul evenimentelor Desvan Verdi (2000) şi La Rebelion de los criados (2002). A fost, de multiple ori, invitată a Festivalului din Santander, cu producţii ca Simone Boccanegra de Verdi (dirijor Antonello Allemandi, regizor Petrică Ionescu) sau Don Giovanni de Mozart (dirijor Marco Armiliato).

Un proiect aparte a alăturat ansamblul simfonic clujean şi legendarul grup rock britanic Deep Purple, într-un amplu turneu european (2000). Sub conducerea dirijorului britanic Paul Mann, au interpretat Concertul pentru formaţie rock şi orchestră de John Lord, în oraşe şi săli ca Antwerpen, Kongresszentrum Hamburg, Trondjheim, Göteborg, Globe Arena Stockholm, Centrul Internaţional de Congrese Berlin, Praga, Luxembourg, Palais des Congrès Strasbourg, Festhalle Frankfurt, Schleyer-Halle Stuttgart, Zürich, Madrid, Filaforum Milano, Palatul Congreselor din Paris, Wiener Stadthalle, Westfalenhallen Dortmund, Rotterdam, Olympiahalle München, Katowice.

Printre cele mai recente apariții internaționale ale Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” se numără concertele susținute la Musikverein din Viena, în Sala Sinopoli din Roma, la Tokyo, în cadrul Festivalului „La Folle Journée”, la Union Hall din Maribor, în cadrul Festivalului Maribor, precum și în prestigioasa Sală Megaron din Salonic, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal.

Colaborările cu numeroși artiști de mare renume au confirmat valoarea orchestrei și au contribuit la dezvoltarea sa artistică. De-a lungul timpului, ansamblul a realizat turnee în numeroase țări europene și a participat la festivaluri naționale și internaționale importante, printre care cele de la Lucerna, București, Torino, Varșovia, Istanbul, Santander, Strasbourg, Bratislava, Berlin și Interlaken.